Comuna Borca este așezată în partea centrală a Carpaților Orientali, pe cursul mijlociu al Râului Bistrița. Moșia comunei se întinde de-o parte și de alta a Râului Bistrița, cu precădere în bazinele hidrografice ale pâraielor Sabasa și Borca pe o suprafață de 19,980 ha. Fiind situată în extremitatea nord- vestică a județului Neamț. Comuna se învecinează cu județele Suceava.
Limita cu județul Suceava, spre nord și vest traversează valea Bistriței în dreptul satului Lunca, urmărește cumpăna hidrografică a bazinului Sabasa și este marcată de vârfurile Măguricea (1223 m), Migovanu (1442 m), Hăciugosu (1459 m), Crâșma Popii (1205 m), Obcina Rea (1291 m), Băieșescu (1305 m), Muncelu (1302 m), Stânișoara (1316 m), Piatra lui Iepure (1442 m). Limita cu județul Suceava se continuă și pe cumpăna de ape a bazinului hidrografic Borca, prin vârfurile Arșița (1274 m), Slopățul (1684 m), Budacu (1859 m), Tibleșul (1667 m). Spre județul Suceva, între vârfurile Crâșmei Popii și Muncelu, Borca se învecinează cu terioriul satelor Negrileasa și Găinești din comuna Stulpicani. Între Muncelu și până aproape de Piatra de Iepure cu satul Văleni din comuna Măleni. Pe toată latura de vest Borca se învecinează cu terioriul orașului Broșteni, direct sau prin satele Cotârgași, Pietroasa, Frasin care administrativ aparțin acestei localități
Limita cu județul Harghita, spre sud și sud-vest este formată de interfluviul dintre pâraiele Borca și Bistricioara, trecând prin vârfurile Tibleș, Albia și Stegea (1616 m). Pe acest sector Borca se învecinează cu teritoriul comunei Bilbor
Spre județul Neamț, est și sud-est limita teriorială urmărește vârfurile Piatra de Iepure, Bivolul (1530 m), Babșa (1439 m), Arșița Ungurului, Țifla (1337m), situate pe cumpăna de ape dintre pâraiele Sabasa și Farcașa, apoi traversează Râul Bistrița, în dreptul satului Pârâul Pântei și se continuă pe cumpăna hidrografică a pârâului Borca, prin vârfurile Bâtca Stejarului (1343 m), Bușmeiul Mare (1608 m), Grințieșul Mare (1758 m).
În lungul acesteia Borca se învecineazăcu satele Boboiești și Pluton din comuna Pipirig, în nord-vest, între Piatra lui Iepure și Bivolul cu Farcașa și satul Stejaru, ce îi aparține, în est, între Bivolul și vârful Bușmeiului Mare, cu satul Dreptu din comuna Poiana Teiului, până la Grințieșul Mare apoi cu comuna Grințieș, în sud-est și Harghita
Activitati economice si specifice zonei:
Creşterea vitelor
Pe munţii comunei se organizează anual 28 de stâni
Prelucrarea primară a lemnului
Vara – culegerea fructelor de pădure
Relief
Comuna Borca este așezată în partea centrală a Carpaților Orientali, pe cursul mijlociu al râului Bistrița. Teritoriul comunei se întinde de-o parte și de alta a râului Bistrița, cu precădere în bazinele hidrografice ale pâraielor Sabasa și Borca.
Situată în zona centrală a Carpaților Orientali, comuna Borca cuprinde o arie montană cu vârfuri de înălțimi medii, cu un important fond forestier și cu întinse pășuni și fânețe montane.
Munții Stânișoarei din estul comunei au înălțimi medii de 1000 m vârful Babsa, 1337 m în vârful Tiflei și 1529 m în vârful Bivolului. În vestul comunei, pe partea dreaptă a râului Bistrița, Munții Bistriței își desfășoară culmile
împădurite, dominate de vârful Secu, cu înălțimea de 12010 m, Arsita, 1274 m, Batca Stejarului, 1337 m, Busmeiul Mare, 1608 m, Grintiesul Mare, 1758 m, Între Borci ,1830 m și și Bundacu, cu înălțimea de 1859 m.
Cea mai mare suprafață a ariei montane are altitudini cuprinse între 700 și 1000 m și este compusă din culmi cu aspect de plai, ocupate de păduri, pășuni și fânețe naturale.
Altitudinile mai mici de 650 m ocupă zona luncii răului Bistrița și văile pâraielor Borca și Sabasa din zona centrală a comunei, o zona cu aspect depresionar cu lățimea de 900 – 1000 m, pe care se întind așezările omenești și terenurile agricole.
Rețeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrologic, resursele de apă ale Comunei Borca se constituie din apele de suprafață și apele subterane. În timp ce apele de suprafață formează rețeaua hidrografică ce aparține bazinului Bistriței, apele subterane se referă la apele subterane cantonate în depozitele albiilor majorem precum și în cele coluviale și deluviale.
Principalul curs de apă care traversează comuna de la nord la sud pe o distanță de aproximativ 8 km este Râul Bistrița, râul cu cel mai lung curs montan din țară. Lungimea totală a râului care își are izvoarele pe versantul nordic al Munților Rodnei este de 278.8 km, întreg bazinul ocupând o suprafta de 7042 kmp. Principalii săi afluenți de pe teritoriul comunei Borca sunt râurile Borca și Sabasa, care au la rândul lor numeroși afluenți.
Râul Borca, cu o lungime de 18 km, izvorăște de sub vârful Bundacu din Munții Bistriței și în cursul său formează mai multe cascade, dintre care două la chei și numeroase repezișuri și praguri. Dintre afluenții săi amintim pâraiele Tablei, Albiilo, Bundacului, Stegioara, Runcu, Secul, Busmeiul, Pârâul Mare.
Râul Sabasa izvorăște de sub vârful Baisescu din Munții Stânișoarei, are o lungime de 22 km și un curs sinuos. Principalii săi afluenți sunt pâraiele Ungurului, Barfoieni, Sanuni, Glodisor, Capatana, Breaza, Alauta, Jgheabul Mare, Fantana.
Resurse hidrologice: izvorul de apă minerală Borcut, pâraiele Borca și Sabasa cu afluenții lor, iazurile din Stigioara – care fac parte din proprietatea Direcției Silvice Neamț și iazurile din proprietatea lui Cirja Constantin.
